Vezi mail-ul in browser

 The Crypto Insider #95: Nu exista soft landing pentru narcomani

Bine ai venit la The Crypto Insider, harta completa pentru navigarea in spatiul crypto: DeFi, NFT, DAO, Analiza piata, Stiri. Alatura-te celor aproape 10.000 de cititori in aceasta calatorie si ia parte la scrierea istoriei!

Pe 14 iunie facem cea mai spicy editie The Stakeborg Talks de pana acum. De ce spun asta? Invitatii.In ordinea intrarii in scena, primul va fi Sergiu Manea, CEO-ul de la BCR. Mi-am dorit mult sa avem pe cineva din zona de banking iar Sergiu a fost primul care a raspuns "prezent". Daca e sa fim realisti, nu exista adoptie la scara larga in crypto fara o colaborare cu sistemul bancar. Dar cat de dechisi sunt ei la asa ceva? Cel de-al doilea invitat vine din lumea secretelor. Generalul Anton Rog conduce Cyberint, departamentul de cybersecurity al SRI. Nu stiu la ce sa ma astept, dar ce pot sa va spun sigur este ca your boy nu se da in laturi de la a merge in zone crunchy. Sunteti primii care intra pe usa. Si primiti si 2 tricouri cu Stakeborg la fiecate bilet; ca sa ne luati peste tot cu voi. Aveti 48 de ore la dispozitie dupa care ii lasam si pe cei 55 de oameni de pe waitlist. Bilete aici - Stakeborg Talks Super Early Bird! Codul: SHG56Q

Ce-i pe masa:

• Vlad scrie azi despre debt ceiling, QT si promisiunea QE-ului.

• Matei discuta de ce conteaza timing-ul in strategia DCA.

• Tot Matei va scrie in timp ce invata el insusi despre trading, despre volatilitatea care va urma si de ce sa fim atenti cu alts-urile in perioada asta.

The Macro

Market Update-ul e in link-ul de mai jos, dar mai intai parcurgeti, va rog, newsletterul :)https://youtu.be/FacC0B5xMZk

SA - Market Update - 24 Mai

Stiu ca pare evident ca se va ajunge la un consens si debt ceiling-ul va fi inca o data ridicat ( doar s-a intamplat de 78 de ori din 1960 si pana in prezent), dar cred ca e un exercitiu intelectual util sa intelegem ce s-ar putea intampla daca sahul se prelungeste pana in ultima secunda, ba chiar putin dupa. In teorie, guvernul ar putea sa cheltuiasca oricat pentru ca ei sunt la butoane. In practica, poate oricine sa isi dea seama care este primul pericol iminent: printezi bani, ii pui in miscare sub diferite forme, ajung in economie, se cheltuie -> genereaza inflatie. Fara a intra in alte detalii mai complicate, ce trebuie sa stim e ca X-day, data la care TGA-ul ( Treasury General Account) se indreapta spre 0 ( si guvernul nu mai poate emite bond-uri ca sa isi finanteze cheltuielile) se preconizeaza a fi undeva in primele 10 zile din iunie.

Partea buna este ca pe 12 iunie intra extra $$$ din taxe deci daca se intinde putin coarda, X-day-ul ar putea fi amanat, dar nu cu mai mult de cateva saptamani. Daca se ajunge pe zero si plafonul nu este ridicat, nu inseamna automat default-ul ci o prioritizare a platilor. Conteaza mai putin pentru noi ca se pun in fata facturile si alte datorii stringente; "durerea" vine din faptul ca se taie si/sau se amana o serie de plati pentru bugetari, somaj, etc. In actualul context asta inseamna direct RECESIUNE; implicit pain across the markets. Pe de alta parte, FED-ul ar urma sa aiba cale libera pentru a taia urgent si adanc dobanzile ( asta apropo de cele 100 bps "urgent cut" pe care l-a mentionat Raoul recent). Odata cu asta ar scadea in ritm accelerat si 2Y bonds iar din tavalugul asta de incertitudine, lichiditatea din piete ar urma sa scada si mai mult. Si ca tot veni vorba, mi se pare ca se vorbeste insistent ( pe buna dreptate) despre dobanzile de referinta si doar pe ici pe colo despre quantitative tightening-ul pe care il experimentam de ceva timp. In cuvinte simple, QT-ul este procesul prin care FED-ul isi reduce balance sheet-ul, scoate bani din piata. Practic, este reversul quantitative easing-ului ( QE -extinderea balance sheet-ului via money printer goes brrrr).S-a concluzionat ca sunt prea multi bani in piata, creste inflatia, trebuie sa luam masuri. Primele doua: cresterea dobanzilor si QT. Fair. Problema este ca nu avem niciun exemplu de QT care sa indeplineasca simultan 2 conditii:

• Sa reduca substantial cantitatea de lichiditate din sistem

• Sa reuseasca acest lucru fara a provoca daune majore in alta zona fierbinte a economiei

Daca vom avea QT pentru tot restul anului, bancile si pietele vor trebui sa gaseasca metode (sau sa fie ajutate) sa supravietuiasca. In 2020, QT-ul (inceput in 2017) s-a transformat urgent in printare de $$$ datorita pandemiei, dar la momentul respectiv generase deja probleme de lichiditate in "repo market". Fac aici o scurta pauza pentru a explica ce inseamna repo market. Institutiile financiare ale lumii au constanta nevoie de cashflow iar acest Repurchase Agreement Market le permite "sa se imprumute" una de la alta vanzand bonds sau treasury bills la pachet cu obligatia de a le rascumpara la un pret mai mare, la o data viitoare. In cazul de fata, repo spike inseamna ca pe fondul crizei de lichiditate, dobanzile aferente acestor tranzactii au crescut foarte mult intr-un timp record ducand la o paralizie a sistemului financiar. Big no-no. Unde vreau sa ajung e ca sistemul are o multitudine de componente interconectate iar ce tine totul laolalta are un singur nume: lichiditatea. Inchiderea robinetului duce la blocarea arterelor, sangele nu mai ajunge la organe, creierul nu mai este oxigenat iar pacientul poate intra in moarte clinica. In contextul banilor printati pentru a tine pacientul narcoman in viata, nu e de mirare ca si omul de rand, la scara mai mica, dobandeste aceleasi vicii. In graficul de mai jos se poate observa cat e retailul de overleveraged:

31% dintre americani au intampinat probleme in ultimul an sa isi plateasca datoriile catre banci iar mai bine de jumatate din populatie a pierdut puncte importante la credit score. Prin urmare, se vad repercusiuni si in zona de real estate:

In prezent e cel mai prost moment de mai bine de 40 de ani incoace pentru a-ti cumpara o casa. Usor de inchipuit ca nici companiile nu stau cu mult mai bine in ceea ce priveste creditarea:

Lucrurile ar putea sa devina inca si mai dramatice daca e sa privim la intalnirea FOMC de pe 14 iunie. Imediat dupa ultimul hyke de la inceputul lui mai scriam ca FED-ul este reactiv si actioneaza pe baza lagging data, motiv pentru care procentul celor care credeau ca am mai putea avea inca o crestere a dobanzilor in iunie ( approx 2% la momentul respectiv) este MULT prea mic. Cred in continuare ca o pastrare a dobanzilor este cel mai plauzibil scenariu, dar mi se pare mai realista ponderea de astazi:

Cu atat mai mult cu cat Raphael Bostic, presedintele Atlanta FED a declarat recent ca ar fi mai tentat sa mai creasca dobanzile decat sa le scada. Ba chiar nu vede rate cuts decat tarziu in 2024 indiferent daca vom avea parte de o recesiune sau nu. Nu il cunosc pe Raphael Bostic, e prima data cand aud de el, dar sunt atent la nuante iar mai toti cei din zona FED-ului care ies public nu au discursul axat pe evitarea unei recesiuni. Din contra, pare evident ca si-o doresc, fraza "soft landing" disparand complet din narativul public pe care il imping frenetic. Spre deosebire de inceputul anului de exemplu. In incheiere, dar inainte de concluzii, vreau sa va las cu o imagine despre care am convingerea ca vom mai vorbi pe viitor. Activitatea S&P 500 pe parcursul unei recesiuni: 5-6 luni pana la bottom si apoi inca 3 luni de recovery in ciuda faptului ca povestea din piata e ca INCA suntem in recesiune.

Concluzii: Politica americana e mai polarizata ca oricand in ultimii 20-30 de ani iar asta face ca riscul neajungerii la un consens in ceea ce priveste debt ceiling-ul sa fie mai mare decat pricing in-ul pe care il face piata. Chiar daca se va evita uraganul in ultimul moment, conditiile ar urma sa fie indeajuns de restrictive incat, pe fondul actualului context, tot la recesiune sa ajungem. In plus, exista probleme sistemice in continua crestere si care contribuie decisiv la viteza cu care se face compound la cauzele unor evenimente importante cum e in prezent inflatia. Un bun exemplu de student loans. In momentul de fata, s-a ajuns ca datoria medie pe care o are un absolvent sa fie de $25.000. Pentru ca se ofera credite usor, lumea le ia si creeaza cerere continua ( ce parinte normal la cap nu vrea sa isi vada copilul avand cele mai mari sanse de reusita in viata?), preturile la universitati invariabil cresc, ceea ce ii fac pe oameni sa se imprumute si mai mult and so on. The perfect flywheel pentru universitati. The death flywheel pentru average Joe. Atunci cand banii incep sa devina mai putini si rosi tot mai mult de inflatie, fiecare credit e inca o piatra de gatul acestuia. Iar povestea electorala democrata cu student loan forgiveness e un narativ pervers pentru cei care nu inteleg ca nu e decat o reimpartire a cheltuielilor din moment ce incentivizeaza oamenii sa se indatoreze pe viitor la gandul ca "vine la un moment dat un student loan forgiveness". Asta, evident, nu e certitudine, if anything e exact opusul: more bad credit duce la scaderea sanselor ca unul dintre partide sa isi asume trilioanele ce decurg dintr-o astfel de masura.Vlad

Smart DCA

In general, ca sa ne putem face un framework de analiza a lucrurilor, este necesar sa functionam in baza unor presupuneri. Daca nu am face asta, fiecare decizie pe care am lua-o ar trebui sa inglobeze o multime de date noi de fiecare data, ceea ce ar deveni obositor foarte repede.Fiecare model economic este bazat pe presupuneri. Spre exemplu, daca dorim sa facem o schema despre potentiala evolutie a portofoliului nostru in timp, vom lua in calcul randamentele medii ale pietei si vom aplica asta pe numarul de ani din simularea noastra. Dar exista un motiv pentru care numim randamentul ca fiind “mediu”: am observat comportamentul pietei indeajuns de mult incat sa generam acest numar. In realitate, insa, exista putini ani in care randamentul va fi acelasi cu cel mediu.Conceptul acesta se numeste ergodicitate, cuvant care descrie comportamentul unui sistem in timp. Practic acesta ne spune ca daca un sistem este ergodic, daca vom urmari caracteristicile unui individ suficient de mult timp, vom putea trage concluzii despre intregul sistem din care face parte. Iar presupunerea pe care teoria se bazeaza este aceea ca traiectoria individului va arata, la un moment dat, toate posibilitatile sistemului.Asadar, un sistem care nu este ergodic nu ne va permite sa facem aceasta observatie. Ceea ce inseamna ca un individ care face parte dintr-un astfel de sistem nu are trasaturi reprezentative pentru intreaga populatie.Ok, si unde ne ajuta asta? Folosind aceasta metoda putem aplica o medie unui sistem mai mare fara sa trebuiasca sa-l studiem de la cap la coada. Sigur, media nu va dicta cu exactitatea realitatea dar similaritatile vor fi suficient de mari incat sa putem trage niste concluzii.Haide sa luam un exemplu: atunci cand vrem sa plecam in vacanta si ne interesam despre locatie, cazare si avion din mai multe bloguri, vloguri, forumuri sau intreband prieteni. Acumulam informatii despre respectivul loc din mai multe surse ca sa obtinem perspective variate si sa ne apropiem cat mai mult de adevar. Acelasi lucru se intampla si cand vrem sa ne cream o parere despre societatea din care face parte: nu o putem face ascultandu-ne doar pe noi insine. Interactionand cu mai multi oameni, cu opinii diverse si provenind din medii diferite avem mult mai multe sanse sa ne formam o opinie corecta.In finante, putem manifesta ergodicitatea prin diversificarea portofoliului. Ca sa ne apropeim de performanta generala a pietei trebuie sa facem investitii reprezentative pentru intregul sistem: companii tech, de energie, de bunuri de consum, servicii etc. Este motivul pentru care indecsii sunt foarte populari in randul investitorilor.Cum spuneam la inceput, ergodicitatea este sistemul de gandire care ne spune ca randamentul mediu anualizat al S&P500 din 1957 si pana in 2023 este de 10.15%. Uite cum arata insa graficul randementelor anuale:

Multe modele de pricing al actiunilor se bazeaza pe randamentele medii cu toate ca observam mai sus ca rareori atingem valoare de 10.15%. Si, luand in considerare ca nu suntem (inca) imortali, asta inseamna ca ordinea in care au loc randamentele este importanta pentru noi.In tabelul de mai jos avem randamentele aduse de cele mai importante clase de active, cu Bitcoin in frunte pe care il vom lua ca exemplu. In partea dreapta este calculat randamentul anualizat din 2011 pana in 2023 pentru fiecare dintre ele. Bitcoin are un randament anualizat in aceasta perioada de 153,9%, un numar extraordinar pentru orice categorie de investitor. Intr-adevar, daca am fi investit $100 in 2011, acesta ar fi fost randamentul nostru.

Problema apare cand incercam sa folosim acelasi model pentru perioade mai apropiate de prezent. Spre exemplu, daca am fi investit aceiasi bani la inceputul lui 2018, am fi ramas in primul an cu numai $27. La inceputul lui 2022 am fi avut $350,47 pentru ca la sfarsitul sau sa mai avem $122,67. In 5 ani am reusit sa obtinem doar 22,67%, mult departe de media anualizata calculata anterior.Exista riscul ca, pe o perioada scurta de timp, sa pierdem bani si sa ramanem fara lichiditate cu toate ca in piata ar fi revenit in timp la randamentul mediu. De aceea, daca dispunem de timp si cunostintele necesare, DCA-ul smart (facut in timpul scaderilor) are sanse sa ne aduca randamente mai mari.Cunoscand ce inseamna un sistem ergodic, putem intelege mai bine importanta managerierii constante a riscului. Evenimentele Black Swan, spre exemplu, nu sunt ergodice. Si piata crypto, in sine, este vulnerabila la multe situatii de acest tip: lipsa datelor istorice suficiente pentru crearea unor modele de incredere, volatilitate extrema, dinamici non-lineare, riscuri legislative crescute, informatie asimetrica sau manipularea pietelor sunt doar cateva dintre ele.Tocmai de aia este ideal sa fim moderati in investitii, sa dam dovada de rabdare si sa ne cultivam cunostintele ca sa facem decizii cu sanse cat mai mare de profit.. Big players do it and so should we.Matei

📈Ce-am invatat despre trading in ultima saptamana

No news is… no news. Nimic nu s-a schimbat in ultima saptamana, range-ul in care ne aflam a devenit foarte mic, deci volatilitate implicita este si ea mica. Iar volatilitatea redusa precede volatilitate crescuta, motiv pentru care cred ca miscarea care urmeaza (oricare ar fi ea) urmeaza sa fie una serioasa care va rezista. BTC mai jos.

E foarte posibil ca impulsul care urmeaza sa merite sa nu fie faded. Intreaga piata o sa fie cu ochii dupa confirmari ca intr-adevar schimbam directia (sideways) precum volum crescut sau/si retestari ale nivelurilor anterioare.Time wise, argumentul lipsei unei caderi este in favoarea bulls. Relativity wise, S&P500 care ne-a luat-o in fata e un argument in favoarea bears. Concret, ne aflam intr-un range in care pretul variaza cu 2% si nu conteaza niciunul dintre argumente mai mult decat lipsa volumului si a volatilitatii. Cel mai apropiat catalist ar putea fi stirile despre ce se va intampla cu debt ceiling-ul US, pentru care S&P500 se pregateste deja (cu vesti bune):

Si pentru ca n-avem actiune pe majors, alts sunt in vizorul traderilor. Dar e posibil ca momentul in care sa le tradeuim sa se apropie, momentan, de final. Cel putin daca vrem sa ne manageriem riscul corespunzator. Asta pentru ca stim ca au un beta mare fata de BTC si ETH, adica miscarile lor for fi mult mai mari decat ale lor. Si pe masura ce ne apropiem de o iesire din range, riscul de a tine pozitii deschise cu alts devine din ce in ce mai mare. Asta in cazul in care v-ati plictisit sa va spun ca cel mai bine este sa asteptam.Si, ca update pentru trade-ul cu SOL, am cazut momentan sub suportul range-ului si ne indreptam spre low-ul devierii din martie, la $17.4. Asta ca first stop daca miscarea majors va fi in jos.

Newsletter-ul de azi a fost... 🚀🚀🚀🚀🚀 BLANA!  🚀🚀🚀 PUTETI MAI MULT 🚀 DE CACAO, IMI VREAU TIMPUL INAPOI

Disclaimer: Tot ceea ce scriem in newsletter este o radiografie a industriei asa cum o vedem noi, prin prisma informatiilor care sunt publice. Nu suntem in masura sa dam sfaturi investitionale nimanui, prin urmare ceea ce faci cu propriul capital este o decizie personala.Alatura-te altor 10000+ de pasionati si tine-ne aproape!